Toata lumea a auzit de jocul de rol. Si pana acum am vazut ca s-a discutat despre acet tip de joc mai mult cu privire la ce beneficii poate sa aduca in dezvoltarea independentei copilului, abilitatilor de lider, imaginatiei si a altor abilitati pe care fiecare parinte isi doreste sa le aiba copilul sau sa le dezvolte la copilul lui.
Putini sunt cei care amintesc si care sugereaza acest tip de joc in vederea exprimarii si vindecarii sentimentelor negative aparute in urma unor evenimente stresante. Copilul cand se joaca transpune in joc evenimentele traite zilnic, fiind metoda cea mai simpla prin care isi poate exprima sentimentele. Copilul este diferit de adult, in timp ce adultul ar povesti fara intrerupere despre problemele si nemultumirile pe care le are, copilul (si in special cei mai mici dintre ei) nici nu constientizeaza care este nemultumirea. Exprimarea verbala a sentimentelor este o metoda de terapie utilizata atat pentru tratarea traumelor la adulti cat si la copii. In ultima perioada psihologii au adus tot mai mult in prim plan beneficiul acestui tip de terapie in randul copiilor care au suferit o trauma.
Si daca terapia prin joc are succes in cazul copiilor care au suferit traume mai puternice de ce nu putem sa o folosim si in cazul copiilor in tratarea "traumelor cotidiene", daca le pot numi asa. Pentru ca si copii nostri sunt afectati de tot ce li se intampla pozitiv sau negativ. Chiar daca noi nu recunoastem sau poate ca nici nu avem timp sa ne dam seama, din cauza job-urilor mai bine sau mai prost platite, dar care ne solicita tot mai mult pe zi ce trece. De cele mai multe ori devine si pentru noi dureros gandul ca nu mai avem timpul si energia necesare pentru a petrece timp de calitate alaturi de copiii nostri. Iar ei invata inca de mici sa isi inchida sentimentele de nemultumire create de absenta parintii lor si invata sa se descurce singuri.
Traume zilnice si tratarea lor prin jocul de rol.
Principalul motiv de nemultumire care apare in randul copiilor pare a fi absenta parintilor care muncesc sau in alte cazuri din cauza unui divort/ separare a parintilor. Si de cele mai multe ori adultii nu constientizeaza nemultumirea copilului. Poate pentru ca ii stiu in siguranta alaturi de bunici/bona/gradinita si in plus motivul absentei lor este unul serios, nu au cum sa lipseasca de la munca pentru ca traim intr-o lume condusa de bani.
Urmarile produse se pot regasi ulterior in comportamentul copilului, in cazul in care nu este tratata cu atentie maxima aceasta nemultumire a celui mic. Jocul de rol te poate ajuta sa te apropii mai mult de copil si sa il ajuti sa inteleaga prin puterea exemplului din joc de ce esti nevoit sa stai departe de el uneori. Poti sa inventezi un joc in care un personaj este nevoit sa lipseasca zilnic pentru a indeplini o misiune importanta. Daca adaptezi povestea potrivita, dar si in functie de atitudinea copilului tau poti avea rezultate pozitive. Important este sa ajungi la sentimentele celui mic si sa le exprime si in final sa ii explici motivul absentei personajului din joc. Abia dupa ce vezi ca a inteles situatia prezentata din joc poti sa ii amintesti ca situatia este similara cu cea traita de el zilnic. Si ar fi bine sa ii explici si ce importanta au banii castigati pentru asigurarea traiului zilnic. Si nu uita ca in fiecare zi sa ii amintesti cat de mult este iubit.
Daca lipsa parintilor pare a fi inteleasa pana la urma de copii, ceea ce le este foarte greu sa inteleaga este vizita la doctor. Un "rau" necesar, care este imposibil sa nu apara si daca mai este si "tarat" la recoltare analize atunci sigur cel mic este de-a dreptul traumatizat. Putini sunt copiii care accepta vizita la medic foarte usor. In jurul varstei de un an apare aceasta teama de doctor si tine pana pe la 3 spre 4 ani in cel mai bun caz. Aceasta teama este foarte important sa fie exteriorizata iar reactia parintilor si a doctorului/ asistentei neaparat sa fie una calma si din care sa reiasa ca ii sunt intelese sentimentele si ca acestea sunt normale. Ii poti povesti despre cum ai reusit tu sa treci peste momente de teama, insa doar dupa ce copilul a eliberat sentimentele negative si frustrarea creata de ultima vizita la medic. Prin joc de rol poti sa il ajuti pe cel mic sa isi exprime trairile si temerile, poti sa il asiguri ca tot ce simte este normal si ca toti oamenii au astfel de sentimente de teama, indiferent daca sunt copii sau adulti.
Daca copilul a reusit sa inteleaga si sa accepte experientele acestea, urmatoarele vizite la doctor vor fi mult mai relaxate si traumele traite acum la copilarie nu vor avea urmari grave mai tarziu. Mult mai traumatizanta decat o simpla vizita la doctor poate fi o internare sau recoltarea analizelor. In astfel de cazuri copilul are nevoie de dragoste, intelegere si rabdare maxima din partea parintilor dar si a personalului medical. Iar prin jocul de rol poate sa treaca incet si cu rabdare peste sentimentele de frustrare capatate in urma unei astfel de experiente.
Copilul trebuie sa fie inteles si sa ii fie acceptat comportamentul in orice situatie. Trairile pe care le poate avea in astfel de situatii nu ii sunt foarte clare nici lui. Iar adultul este cel in masura sa ii ofere confortul sentimental de care are mare nevoie.
Mai mult atunci cand in familie apare un fratior/sora mai mic/a, copilul mai mare trebuie implicat si atras cu blandete in relationarea cu noul venit. Pregatit cu mult timp inainte pentru noul eveniment. Uneori chiar inainte de a fi insarcinata. Am observat ca un copil care nu a auzit despre posibilitatea venirii in familie a unui alt membru al familiei, accepta mult mai greu ideea atunci cand este pus in fata faptului implinit. Asa ca din momentul in care incepe sa inteleaga mai bine ceea ce ii spui, chiar si incepand de la varsta de un an ii poti povesti despre acest tip de relatie, dintre frati. Poti sa pornesti de la exemple reale, folosind gradele de rudenie din familie si relatiile dintre ei. Mai poti da exemple de la locurile de joaca daca ai ocazia sa intalnesti fratiori care se joaca sau care pur si simplu sunt alaturi de parinti. Si ii poti scoate in evidenta avantajele pe care le au acei frati (se joaca impreuna, cel mare este iubit neconditionat de fratiorul mai mic si cel mic il vede ca pe un exemplu in tot ceea ce face). Te poti ajuta de piese de treatru facute acasa, inainte de venirea pe lume a noului bebelus pentru a-i exemplifica cat de implicat poate fi si el in viata fratiorului. Si nu uita de fiecare data sa scoti in evidenta cat de mult apreciezi ajutorul lui si cat de mult il iubesti si ca este privilegiat avand in vedere ca va avea ocazia sa fie iubit si de fratiorul lui mai mic. Nu spun ca nu vor exista momente de gelozie fata de fratiorul mai mic daca il vei pregati din timp, insa efortul parintilor de a interactiona cu el nu vor mai fi atat de mari. Din momentul in care familia s-a marit te poti ajuta oricand de jocuri alaturi de copilul mai mare pentru a-i oferi atentia ta, pentru a-i oferi alinare si pentru a ajunge la sentimentele lui.
Si pentru ca un pas la fel de importat ca cel de sus este pregatirea pentru gradinita/intrarea in colectivitate, si pentru ca, se si apropie inceputul noului an scolar, sa vedem cam cum am putea folosi jocul de rol in diminuarea stresului.
Acest pas este unul foarte important pentru ca pe langa stresul copilului, noi parintii trebuie sa ne controlam si noi emotiile. Pentru ca emotiile noastre influenteaza in mod sigur comportamentul si modul in care accepta cel mic noua schimbarea. Acest pas trebuie pregatit cu mare atentie si cu suficient timp inainte.
Eu am inceput discutia despre aceasta schimbare cu mai bine de sase luni. Primul pas a fost sa aduc in discutie acest subiect la locurile de joaca unde ne-am imprietenit cu copii mai mari care stiau cum este la gradinita. Poti gasi copilasi care iti pot oferi bucurosi detalii despre cum este si cum decurge o zi normala.
Informatiile primite au fost de mare ajutor pentru ca am primit doar raspunsuri perfecte pentru a scoate in evidenta ca la gradinita copiii merg sa se joace, sa isi faca prieteni si sa invete lucruri frumoase si interesante. Am avut noroc sa nu primesc raspunsuri si feedback negativ despre gradinita.
Pornind de la raspunrile primite de la noii ei prieteni am povestit si acasa. 'Ai vazut ca fetita/baietelul mergea la gradi. Tie ti-ar place sa mergi?' Poti sa pui asfel de intrebari chiar cand e si celalat copil de fata daca crezi ca te-ar putea ajuta si el cu alte pareri pozitive. Dupa ce i-am dat subiect de gandire am inceput sa ii spun povesti cu experientele mele de la gradinita. Am fost din nou norocoasa sa am amintiri frumose lasate de o doamna educatoare iubitoare si atenta. Asa ca am avut ce povesti seara, in loc de povesti de noapte buna.
Pasul urmator a fost sa o intreb daca vrea sa afle mai multe despre cum este la gradinita. Si astfel i-am cumparat o carticica cu o povestioara scurta si interesanta. Iar cand am avut ocazia am mers impreuna la gradinita de fiecare data, astfel ea s-a acomodat cu cladirea, cu oamenii si copilasii pe care i-am intalnit. Momentul in care a avut ocazia sa interactioneze si cu alti copii a fost cel mai important pentru ca i-a oferit un exemplu clar despre cum este la gradinita.
In tot acest timp am avut jocuri de rol cu toate jucariile din casa. Am avut grupe de gradinita formata din figurinele lego, din papusile de plus, animalutele din palstic, toate au trecut cel putin o data pe la gradinita. Am discutat si despre copilasii care vor plange si cum trebuie sa reactioneze ea in astfel de situatii. I-am explicat ca si ea le poate fi de ajutor colegilor cuprinsi de dorul parintilor. I-am povestit prin puterea exemplului din jocurile noastre cum sentimentele de dor sunt perfect normale si cum si noua parintilor ne este la fel de dor de princhindeii nostri.
Ultimul pas, si cel mai important din punctul meu de vedere, este sa vada sala si sa aiba ocazia sa o cunoasca pe cea care va juca rolul de mama pentru o grupa intreaga de copilasi. Acesta pas, sigur te poate linisti si pe tine ca parinte, la fel de emotionat sau chiar mai emotionat de noua schimbare.
Voi reveni cu detalii despre cum a decurs acomodarea la noi. Mai sunt doar cateva zile pana incepe noul an scolar, de care profitam la maxim.
Cateva beneficii ale jocului de rol:
Principalul motiv de nemultumire care apare in randul copiilor pare a fi absenta parintilor care muncesc sau in alte cazuri din cauza unui divort/ separare a parintilor. Si de cele mai multe ori adultii nu constientizeaza nemultumirea copilului. Poate pentru ca ii stiu in siguranta alaturi de bunici/bona/gradinita si in plus motivul absentei lor este unul serios, nu au cum sa lipseasca de la munca pentru ca traim intr-o lume condusa de bani.
Urmarile produse se pot regasi ulterior in comportamentul copilului, in cazul in care nu este tratata cu atentie maxima aceasta nemultumire a celui mic. Jocul de rol te poate ajuta sa te apropii mai mult de copil si sa il ajuti sa inteleaga prin puterea exemplului din joc de ce esti nevoit sa stai departe de el uneori. Poti sa inventezi un joc in care un personaj este nevoit sa lipseasca zilnic pentru a indeplini o misiune importanta. Daca adaptezi povestea potrivita, dar si in functie de atitudinea copilului tau poti avea rezultate pozitive. Important este sa ajungi la sentimentele celui mic si sa le exprime si in final sa ii explici motivul absentei personajului din joc. Abia dupa ce vezi ca a inteles situatia prezentata din joc poti sa ii amintesti ca situatia este similara cu cea traita de el zilnic. Si ar fi bine sa ii explici si ce importanta au banii castigati pentru asigurarea traiului zilnic. Si nu uita ca in fiecare zi sa ii amintesti cat de mult este iubit.
Daca lipsa parintilor pare a fi inteleasa pana la urma de copii, ceea ce le este foarte greu sa inteleaga este vizita la doctor. Un "rau" necesar, care este imposibil sa nu apara si daca mai este si "tarat" la recoltare analize atunci sigur cel mic este de-a dreptul traumatizat. Putini sunt copiii care accepta vizita la medic foarte usor. In jurul varstei de un an apare aceasta teama de doctor si tine pana pe la 3 spre 4 ani in cel mai bun caz. Aceasta teama este foarte important sa fie exteriorizata iar reactia parintilor si a doctorului/ asistentei neaparat sa fie una calma si din care sa reiasa ca ii sunt intelese sentimentele si ca acestea sunt normale. Ii poti povesti despre cum ai reusit tu sa treci peste momente de teama, insa doar dupa ce copilul a eliberat sentimentele negative si frustrarea creata de ultima vizita la medic. Prin joc de rol poti sa il ajuti pe cel mic sa isi exprime trairile si temerile, poti sa il asiguri ca tot ce simte este normal si ca toti oamenii au astfel de sentimente de teama, indiferent daca sunt copii sau adulti.
Daca copilul a reusit sa inteleaga si sa accepte experientele acestea, urmatoarele vizite la doctor vor fi mult mai relaxate si traumele traite acum la copilarie nu vor avea urmari grave mai tarziu. Mult mai traumatizanta decat o simpla vizita la doctor poate fi o internare sau recoltarea analizelor. In astfel de cazuri copilul are nevoie de dragoste, intelegere si rabdare maxima din partea parintilor dar si a personalului medical. Iar prin jocul de rol poate sa treaca incet si cu rabdare peste sentimentele de frustrare capatate in urma unei astfel de experiente.
Copilul trebuie sa fie inteles si sa ii fie acceptat comportamentul in orice situatie. Trairile pe care le poate avea in astfel de situatii nu ii sunt foarte clare nici lui. Iar adultul este cel in masura sa ii ofere confortul sentimental de care are mare nevoie.
Mai mult atunci cand in familie apare un fratior/sora mai mic/a, copilul mai mare trebuie implicat si atras cu blandete in relationarea cu noul venit. Pregatit cu mult timp inainte pentru noul eveniment. Uneori chiar inainte de a fi insarcinata. Am observat ca un copil care nu a auzit despre posibilitatea venirii in familie a unui alt membru al familiei, accepta mult mai greu ideea atunci cand este pus in fata faptului implinit. Asa ca din momentul in care incepe sa inteleaga mai bine ceea ce ii spui, chiar si incepand de la varsta de un an ii poti povesti despre acest tip de relatie, dintre frati. Poti sa pornesti de la exemple reale, folosind gradele de rudenie din familie si relatiile dintre ei. Mai poti da exemple de la locurile de joaca daca ai ocazia sa intalnesti fratiori care se joaca sau care pur si simplu sunt alaturi de parinti. Si ii poti scoate in evidenta avantajele pe care le au acei frati (se joaca impreuna, cel mare este iubit neconditionat de fratiorul mai mic si cel mic il vede ca pe un exemplu in tot ceea ce face). Te poti ajuta de piese de treatru facute acasa, inainte de venirea pe lume a noului bebelus pentru a-i exemplifica cat de implicat poate fi si el in viata fratiorului. Si nu uita de fiecare data sa scoti in evidenta cat de mult apreciezi ajutorul lui si cat de mult il iubesti si ca este privilegiat avand in vedere ca va avea ocazia sa fie iubit si de fratiorul lui mai mic. Nu spun ca nu vor exista momente de gelozie fata de fratiorul mai mic daca il vei pregati din timp, insa efortul parintilor de a interactiona cu el nu vor mai fi atat de mari. Din momentul in care familia s-a marit te poti ajuta oricand de jocuri alaturi de copilul mai mare pentru a-i oferi atentia ta, pentru a-i oferi alinare si pentru a ajunge la sentimentele lui.
Si pentru ca un pas la fel de importat ca cel de sus este pregatirea pentru gradinita/intrarea in colectivitate, si pentru ca, se si apropie inceputul noului an scolar, sa vedem cam cum am putea folosi jocul de rol in diminuarea stresului.
Acest pas este unul foarte important pentru ca pe langa stresul copilului, noi parintii trebuie sa ne controlam si noi emotiile. Pentru ca emotiile noastre influenteaza in mod sigur comportamentul si modul in care accepta cel mic noua schimbarea. Acest pas trebuie pregatit cu mare atentie si cu suficient timp inainte.
Eu am inceput discutia despre aceasta schimbare cu mai bine de sase luni. Primul pas a fost sa aduc in discutie acest subiect la locurile de joaca unde ne-am imprietenit cu copii mai mari care stiau cum este la gradinita. Poti gasi copilasi care iti pot oferi bucurosi detalii despre cum este si cum decurge o zi normala.
Informatiile primite au fost de mare ajutor pentru ca am primit doar raspunsuri perfecte pentru a scoate in evidenta ca la gradinita copiii merg sa se joace, sa isi faca prieteni si sa invete lucruri frumoase si interesante. Am avut noroc sa nu primesc raspunsuri si feedback negativ despre gradinita.
Pornind de la raspunrile primite de la noii ei prieteni am povestit si acasa. 'Ai vazut ca fetita/baietelul mergea la gradi. Tie ti-ar place sa mergi?' Poti sa pui asfel de intrebari chiar cand e si celalat copil de fata daca crezi ca te-ar putea ajuta si el cu alte pareri pozitive. Dupa ce i-am dat subiect de gandire am inceput sa ii spun povesti cu experientele mele de la gradinita. Am fost din nou norocoasa sa am amintiri frumose lasate de o doamna educatoare iubitoare si atenta. Asa ca am avut ce povesti seara, in loc de povesti de noapte buna.
Pasul urmator a fost sa o intreb daca vrea sa afle mai multe despre cum este la gradinita. Si astfel i-am cumparat o carticica cu o povestioara scurta si interesanta. Iar cand am avut ocazia am mers impreuna la gradinita de fiecare data, astfel ea s-a acomodat cu cladirea, cu oamenii si copilasii pe care i-am intalnit. Momentul in care a avut ocazia sa interactioneze si cu alti copii a fost cel mai important pentru ca i-a oferit un exemplu clar despre cum este la gradinita.
In tot acest timp am avut jocuri de rol cu toate jucariile din casa. Am avut grupe de gradinita formata din figurinele lego, din papusile de plus, animalutele din palstic, toate au trecut cel putin o data pe la gradinita. Am discutat si despre copilasii care vor plange si cum trebuie sa reactioneze ea in astfel de situatii. I-am explicat ca si ea le poate fi de ajutor colegilor cuprinsi de dorul parintilor. I-am povestit prin puterea exemplului din jocurile noastre cum sentimentele de dor sunt perfect normale si cum si noua parintilor ne este la fel de dor de princhindeii nostri.
Ultimul pas, si cel mai important din punctul meu de vedere, este sa vada sala si sa aiba ocazia sa o cunoasca pe cea care va juca rolul de mama pentru o grupa intreaga de copilasi. Acesta pas, sigur te poate linisti si pe tine ca parinte, la fel de emotionat sau chiar mai emotionat de noua schimbare.
Voi reveni cu detalii despre cum a decurs acomodarea la noi. Mai sunt doar cateva zile pana incepe noul an scolar, de care profitam la maxim.
Cateva beneficii ale jocului de rol:
- Prin jocul de rol copilul isi poate exprima sentimentele, iar exteriorizarea acestora aduce o liniste interioara copilului.
- Acest tip de joc incurajeaza gandirea creativa si dezvolta copilului abilitatile necesare in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor.
- Prin exemplul dat prin joc il poti pregati pentru schimbari din viata mult mai usor, astfel nu mai priveste ca pe ceva necunoscut un eveniment important din viata.
- Iti poti ajuta copilul sa inteleaga mai bine lumea si ceea ce se intampla in jurul lui, astfel copilul se poate simti mai relaxat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu